Am absorbit o picătură din oceanul banilor UE

Până în prezent, România nu a reuşit să atragă nici 3% din fondurile structurale alocate pentru perioada 2007-2013.

La trei ani de la aderarea la Uniunea Europeană, am absorbit sub 3% din fondurile europene pe care firmele, autorităţile publice şi organizaţiile româneşti le pot accesa fără nicio dobândă între anii 2007-2013. În ceea ce priveşte perioada 2007-2009, România a făcut deja plăţi din bani europeni de 9,58% din suma alocată, arată datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Nu este rău deloc, spun consultanţii. Asta deoarece „în 2009, au început să curgă banii pentru proiectele depuse în 2008, iar deseori durează foarte mult pregătirea proiectelor, licitaţiile pentru achiziţii publice”, ne-a explicat Cristian Badiu, şeful Departamentului Grants & Incentives al companiei de audit şi consultanţă Deloitte România.

Urmează un an de vârf

Anul viitor, am fi fost martorii unui adevărat boom în accesarea banilor europeni, dacă nu treceam şi noi prin criza economică, spun consultanţii. Ei se bazează pe experienţa altor state care au aderat înaintea noastră şi care au avut rezultate foarte bune după un ritm de absorbţie lent în primii ani.

„2010 este mijlocul perioadei de alocare, se va face o evaluare la nivel de ţară şi va fi un an de vârf în ceea ce priveşte eforturile autorităţilor române. Vor fi strânse cu uşa atât de tare încât vor trebui să facă ceva”, spune Badiu.

De altfel, autorităţile publice locale şi centrale sunt mult mai bine informate despre programele cu bani europeni decât acum doi ani, potrivit consultanţilor Deloitte.

Cele mai multe proiecte sunt depuse pentru drumuri, alimentare cu apă, canalizare şi iluminat public. „Vreau să se vadă că am făcut ceva” pare să fie argumentul care îi mână pe mulţi capi de oraşe şi comune, potrivit lui Mihai Mladin, senior consultant în cadrul aceluiaşi departament.

Multe lucruri nu se pot face însă numai cu bunăvoinţa companiilor şi a autorităţilor publice. O parte dintre beneficiari au fost nevoiţi să renunţe la proiecte din cauza deprecierii leului în perioada dintre depunerea proiectului şi semnarea contractului.

Iar în ceea ce priveşte agricultura, consultanţii sunt de părere că autorităţile trebuie să gândească o strategie coerentă. Asta, deoarece „premisele dezvoltării acestui sector sunt fantastice şi trebuie fructificate”, spun ei.

Câţi bani am absorbit în 2009



30 şi ceva de miliarde de euro
sunt banii europeni alocaţi până în 2013 din fondurile structurale şi pentru agricultură

TOPUL CELOR MAI EFICIENTE PROGRAME

Companiile private, mai harnice decât autorităţile publice

Cel mai bine s-au mişcat în atragerea banilor europeni firmele private. Programul destinat acestora, cel privind Creşterea Competitivităţii Economice, are cel mai mare grad de absorbţie, 16,3% din suma alocată pentru 2007-2009, potrivit datelor publicate de ACIS.

Programele destinate autorităţilor publice mai au de recuperat. Cel alocat proiectelor de mediu a atras aproape 14% din bani, Programul Regional - 12,87%, iar cel privind Dezvoltarea Resurselor Umane - 5,94%. La coada clasamentului se situează programele de Transport (2,4%), Dezvoltarea Capacităţii Administrative (1,25%) şi Asistenţă Tehnică (0,11%).

Cele mai mari piedici

În total, în perioada 2007-2013, România are şansa să atragă finanţări nerambursabile de 19,668 miliarde de euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune, aproape cât creditul contractat de la FMI şi alte instituţii internaţionale. La aceşti bani se mai adaugă alţi pe ste 11 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltăre rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Cea mai importantă dificultate cu care se confruntă beneficiarii proiectelor din bani europeni este cofinanţarea pe care trebuie să o asigure. Situaţia este agravată de condiţiile restrictive impuse de bănci în această perioadă. Speriate de criza financiară internaţională, instituţiile de creditare se gândesc de două ori înainte de a da un împrumut.

O altă piedică în calea accesării fondurilor UE este birocraţia şi dificultatea de a obţine explicaţii şi informaţii despre programe. „Deseori, la întrebări legate de un ghid al solicitantului, autorităţile răspund citând paragrafe din acelaşi ghid”, spune Cristian Badiu.

La rândul său, Mihaela Badic, primarul comunei Helegiu, din judeţul Bacău, reclamă desele modificări la documentele de implementare, precum şi birocraţia.

„Un proiect de finanţare făcut în alte ţări din UE are cam 50 de pagini, iar la noi cam 50 de kg de foi. Reclamăm corupţia, dar, în loc să simplificăm procedurile pentru transparenţă, ne gândim cum să le mai întortochem”, ne-a spus ea.

Cum alegeţi consultantul

Nici consultanţii nu sunt întotdeauna cea mai bună soluţie. Unele companii sau autorităţi interesate de fondurile UE fug de consultanţi, după ce „s-au ars” cu unii dintre ei.

Cum să aleagă un sfătuitor potrivit? Un bun criteriu este experienţa de proiecte reuşite pe care o poate dovedi, dar şi cunoştinţele în domeniul pentru care aplică potenţialii beneficiari.
În ceea ce priveşte remunerarea, cea mai potrivită soluţie este un tarif fix care să acopere costurile pentru elaborarea şi depunerea proiectului, urmat de un comision de succes în cazul în care propunerea este acceptată, consideră reprezentanţii Deloitte.

PREGĂTIRI

Cinci sfaturi de la consultanţi

1. Trebuie să prezentaţi un proiect foarte bine definit, iar pentru asta trebuie să ştiţi clar ce rezultat aşteptaţi;

2. Asiguraţi-vă că aveţi acces la finanţare, fie datorită unei relaţii bune cu banca, fie cu ajutorul unei scheme combinate de finanţare;

3. Aveţi nevoie de multă determinare, ca să nu cedaţi în faţa barierelor care vor apărea pe parcurs;

4. Nu vă bazaţi numai pe consultanţi, deoarece ei pot avea o viziune deformată. Citiţi documentele şi ghidurile solicitantului;

5. În tipul redactării proiectului, stabiliţi cu exactitate toate etapele şi termenele implementării.

sursa: Evz.ro