Casa Iancu de Hunedoara se prăbuşeşte din cauza neînţelegerilor între proprietari

În centrul oraşului Baia Mare există un monument, inclus în patrimoniul cultural naţional, ca imobil de clasa A, cu o istorie atât de bogată, şi care în ciuda acestui fapt poate fi lense omisă de turiştii care vin în această urbe. Edificiul despre care vorbim este Casa Iancu de Hunedoara, însă deşi este o construcţie medievală, dacă ai trece pe cealaltă parte a străzii cu siguranţă ai rata-o. Principalul motiv: nu arata ca de la 1450!
Construcţia edificiului a început în 1446, acesta fiind partea a vechiului castel medieval ridicat de voievodul Iancu de Hunedoara. Casa a fost ridicată pentru soţia sa, Elisabeta, de aceea monumentul este cunoscut şi sub numele de Casa Elisabeta.

Lucrările au fost finalizate în 1490, de fiul cel mic al voievodului transilvănean, regele maghiar Mathia Corvinul, cel care a preluat tronul Ungariei de la Ladislau al V-lea, supranumit Postumul.

După Marea Unire de la 1918, clădirea a intrat în proprietatea statului român, care a preluat bunurile regale nerevendicate. Revoluţia din 1989 şi vidul legislativ din domeniul patrimoniului, a permis ca după 1995, părţi din imobil să fie vândute de Primăria municipiului unor persoane fizice/juridice.

În prezent sunt numai puţin de 9 proprietari: Primăria Baia Mare - 363 de metri pătraţi (30% din suprafaţa imobilului); Balaş Cornelia - utilizator cu precontract - proprietar Kalauz Aurelia; societatea comercială 9 Opţiune SRL Baia Mare (firma care a executat proiectul de reabilitare a centrului vechi al municipiului); Zah Otniel (asociat la SC Diafan SRL, firma care deţine mai multe proprietăţi în zonă, printre care şi un hotel); Miklos Istvan; Kiss Ildiko; Moroz Mihai (investitor în domeniul imobiliar); Sellam Perez David (cetăţean israeliano-francez co-proprietar al mai multor imobile monumente istorice de pe raza municipiului Baia Mare).



Dacă discuţia despre starea actuală al imobilului ar fi fost legată de tencuiala de ciment data pesta faţada unui monument istoric de secol XV, ar fi fost grav, dar lucrurile se prezintă cu mult mai rău decât atât. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare şi constituie un real pericol pentru oamenii care se deplasează prin zonă, din cauza tencuielii şi bucăţilor de cărămidă care se desprind de pe peretele dinspre strada Mihai Viteazul.

Încercări de reabilitare a imobilului, rămase la nivelul de idee-proiect

În ultimii 3 ani, la nivelul Consiliului Local Baia Mare, au existat iniţiative pe linia elaborării unor proiecte în care să fie inclusă Casa Iancu de Hunedoara. Două dintre acestea merită amintite: „Reţea Regională de Centre de Afaceri şi Marketing - Regiunea Nord Vest" (proiectul ar fi implicat amenajarea spaţiilor, consolidarea clădirii şi schimbarea învelitorii) şi cel al societăţii 9 Opţiune SRL, care a avansat proiectul „Centru InterCultural pentru Tineret" şi care urma să fie finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional/POR, în valoare de 635.985 euro.

În folclorul românesc există o expresie, care face aluzie la o poveste, care prezintă foarte bine situaţia de la Baia Mare - „cuiul lui Pepelea". Povestea spune că Pepelea şi-a vândut casa, dar cu drept ca în ea să aibă şi el un cui. Şi toată ziua apoi intra în casa bieţilor oameni de câteva zeci de ori să-şi pună pălăria în cui, apoi venea să si-o ia. Cu alte cuvinte îşi păstra dreptul de proprietate. În cazul de faţă, cu 9 proprietari, casa nu are şanse să poată fi reconsolidată. Chiar dacă proprietar care are cea mai mică parte din imobil se opune este extrem de greu să se rezolve ceva.

Motivul pentru care nu s-a întâmplat nimic la casa lui Iancu de Hunedoara este opoziţia constantă începerii unor lucrări de reabilitare/restaurare a lui Sellam Perez David. Acesta a refuzat accesul în spaţiile care îi aparţin, respectiv subsolul imobilului. În schimb, în urmă cu trei ani a executat săpături în incinta imobilului, fără să deţină autorizaţie de construcţie sau de descărcare arheologică, punând în pericol stabilitatea clădirii şi distrugând situl arheologic existent. Cazul a ajuns în atenţia Inspectoratului de Poliţie Judeţean Maramureş, după ce DJCPN Maramureş a sesizat această intervenţie, lucru confirmat şi de o echipă de cercetare formată din ofiţeri specialişti din cadrul Compartimentului de Protejare a Patrimoniului Cultural Naţional.

sursa: adevarul.ro