Este vorba despre crearea unei zone extinse, verzi, realizata prin plantarea de arbori, arbusti, plante adaptate la clima uscata si constructia de structuri de protectie a terenului, relateaza La Stampa.
Bariera verde va traversa Africa la partea meridionala a desertului Sahara, pe o lungime totala de 7.700 de kilometri, pornind de la Oceanul Atlantic si ajungand la cel Indian.
Proiectul isi are originile intr-o idee mai veche, avansata inca din 1980 de catre presedintele statului Burkina Faso, Thomas Sankara, care a propus unirea fortelor natiunilor amenintate de fenomenul de inaintare a desertului, in vederea crearii unei zone de vegetatie care sa stavileasca extinderea Saharei.
Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Sudan, Eritrea, Etiopia si Gibuti, isi vor da mana in realizarea acestui deziderat, al carui proiect a dobandit deja aprobarea in cadrul unor summit-uri internationale.
De unde vin banii
Global Environment Facility, agentie internationala gestionata de Banca Mondiala pentru proiectele care promoveaza lupta impotriva schimbarilor climatice, avand sediul la Washington, si-a confirmat dorinta de a participa la finantarea Marelui Zid Verde, alocand proiectului 119 milioane de dolari.
O serie de alte institutii internationale s-au implicat la randul lor in aceasta importanta actiune, investind circa trei miliarde de dolari, pentru a putea fi dusa la bun sfarsit operatiunea de creare a fasiei de vegetatie.
Desi suprafata interesata reprezinta doar 5% din teritoriul Continentului African, este vorba despre o zona cheie, care are un rol fundamental in contextul actiunilor de stopare a extinderii zonei aride si de asigurare a unei arii de siguranta alimentara intr-un colt de lume deja flagelat de seceta si degradare a terenului.
Care sunt sansele de reusita
Desi initiativa in sine este mai mult decat laudabila, anumiti sefi de stat ai unor tari implicate considera ca proiectul Marelui Zid Verde risca sa devina "clasicul mega-plan elaborat de palavragii doar pentru a drena anumite contributii internationale si a atrage aprecieri".
Pe scurt: multe hartii si putini arbori - aceasta consideratie fiind exprimata si pe fondul declaratiei controversatului presedinte al Senegalului, Abdoulayne Wade, care a descris pompos proiectul drept "cel mai mare santier al umanitatii din istoria contemporana".
Acuzat de coruptie si lipsa de deschidere democratica, presedintele Senegalului este considerat unealta intereselor financiare ale unor forte economice obscure, dar celelalte state nadajduiesc ca planul de realizare a fasiei verzi sa isi atinga obiectivul cu adevarat.
Monique Barbout, manager al agentiei Global Environment Facility, a replicat ca actiunea de creare a fasiei verzi, va avea la baza un sistem mai mult sau mai putin integrat si va fi gestionat in mod autonom de diferitele tari participante.
Banii vor fi alocati in exclusivitate in scopul plantarii de arbori adaptabili la mediul arid, crearii de parcuri impadurite si zone agricole in adevaratul sens al cuvantului, dar si pentru crearea de zone destinate pasunatului.
Nu vor fi alocate fonduri pentru gestiunea de agentii si organisme, iar statele implicate vor trebui sa elaboreze in mod individual proiecte nationale in consecinta, care sa mobilizeze comunitatile locale in dezvoltarea initiativei.
Privit din aceasta perspectiva, Marele Zid Verde se indeparteaza intrucatva de ideea de impenetrabilitate in fata desertului Saharei si trimite cu gandul la o rabdatoare si meticuloasa implicare din partea natiunilor amenintate de seceta - o lunga si dificila lupta a omului cu ariditatea si cu el insusi, subliniaza sursa.
sursa: ziare.com
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comenteaza..