Paradoxul investiţiilor la Cluj-Napoca: banii pentru proiecte noi, tăiaţi de finanţările europene

Primăria va avea la dispoziţie în 2015 mai puţini bani pentru demararea de proiecte noi tocmai din cauza celor europene existente, care trebuie finalizate până la sfârşitul anului. Pentru a primi fonduri europene, municipalitatea trebuie să asigure, mai întâi, finanţarea proiectelor din bugetul propriu.
Conform primarului Emil Boc, trei sferturi din bugetul Clujului pe 2015 va fi redirecţionat înspre anumite proiecte europene deja începute, care trebuie finalizate până în 31 decembrie. În caz contrar, Clujul ar putea pierde banii de la Uniunea Europeană, iar respectivele proiecte ar trebui susţinute, în 2016, de la bugetul local.

„Bugetul pentru 2015 are constrângeri majore pentru că trebuie să asigurăm finanţarea şi cofinanţarea proiectelor europene. Trei pătrimi din banii de investiţii sunt doar pentru proiectele europene aflate în faza finală, pentru că până în 31 decembrie ele trebuie încheiate. Pe Dealul Lomb avem proiecte, plus sistemul de ticketing, Clujul-oraşul comoară sau trama stradală, ca să dau doar câteva exemple de proiecte mari europene aflate în derulare. Ca să înţelegeţi, prima dată acestea se plătesc de către Primărie, iar în proporţie de 50% sau 90% se întorc bani la Primărie, dar prima dată trebuie să plăteşti aceşti bani, după care ei se rambursează. Mai avem şi o cotă de cofinanţare, cum este în Lomb, acolo unde peste 50% din bani nu se mai întorc. Primăria are resurse să acopere toate aceste finanţări, doar că avem resurse financiare mai puţine în aceşti ani decât în anii anteriori pentru proiecte noi”, a explicat primarul Clujului.

Bugetul pentru 2015 va fi aprobat prin votul consilierilor locali.

sursa: citynews.ro

Peste 220 de milioane de euro pentru bugetul Clujului

Cluj-Napoca pare că va avea un viitor financiar fără griji în 2012. Primarul interimar, Radu Moisin, a estimat public bugetul pe care l-ar avea oraşul în anul care tocmai a început. Astfel, bugetul total ar fi în valoare de aproape 224 de milioane de euro, adică 962 de milioane de lei, mai mare cu 13% faţă de bugetul pe care primarul suspendat al Clujului, Sorin Apostu, l-a făcut public acum un an. Din aceşti bani, 43%, aproximativ 415 milioane lei, reprezintă bugetul pentru investiţii, cu 59% mai mare faţă de cel anunţat pentru 2011.
Buget şi din bani europeni
„Este pentru prima oară în istoria Clujului când bugetul de dezvoltare este cu peste 40% mai mare din cel general. Oricum, vom mai avea discuţii referitoare la buget în perioada următoare cu grupurile politice din cadrul Consiliului Local", a declarat Moisin. Din cele 220 de milioane de euro, bugetul local va dispune de puţin peste 180 de milioane. O parte din aceşti bani vor veni de la Uniunea Europeană pentru terminarea proiectelor ce au început anul trecut, dintre care cele mai importante sunt modernizarea liniilor de tramvai, a Parcului Central şi construirea pistelor de biciclete. De asemenea, Moisin a mai spus că în acest an se va încerca şi obţinerea unor finanţări pentru alte proiecte europene în valoare de peste 40 de milioane de euro.

sursa: romanialibera.ro

Reabilitare de 25 de milioane de euro pentru tramvaiul 101 din Ploieşti

Autorităţile ploieştene au aprobat două proiecte, în valoare de peste 25 de milioane de euro, pentru modernizarea liniei de tramvai de pe traseul 101.
După ani întregi în care a distrus zeci de anvelope şi a zdruncinat mii de călători, linia de tramvai de pe traseul 101, din Ploieşti, a fost inclusă într-un amplu proiect de modernizare. Consilierii locali au aprobat, la ultima şedinţă, desfăşurată săptămâna trecută, două proiecte de hotărâre care stabilesc costurile aferente lucrărilor la şinele de tramvai.

Lucrările urmează să se desfăşoare, în două etape, pe 9,17 kilometri de cale de rulare. Pe lângă modernizarea şinelor, proiectele prevăd şi înlocuirea componentelor vechi din sistemul de alimentare cu energie electrică. Conform documentaţiei, investiţia vizează refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, din linia curentă şi din depou, refacerea peroanelor, refacerea substaţiilor ce alimentează cu energie electrică reţeaua de contact a tramvaiului, a cablurilor de curent continuu şi a stâlpilor de susţinere a reţelei. De asemenea, urmează să fie reabilitate şi şoselele pe unde trece linia de tramvai.

sursa: adevarul.ro

Județele de la granița România-Ungaria vor primi 19 milioane de euro pentru proiecte comune

Un număr de 144 de proiecte vor beneficia de finanţare prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, în perioada 2007-2013. Valoarea totală a finanţării din fonduri FEDR acordată acestor proiecte este de peste 18,9 milioane de euro, anunță Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale
Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, a lansat cea de-a patra solicitare de propuneri de proiecte la 10 decembrie 2010, cu o perioadă de depunere a aplicaţiilor de trei luni. Până la termenul-limită stabilit, a fost depus un număr record de proiecte, totalizând 342 de aplicaţii, cu 22% mai multe decât cele transmise spre evaluare în cadrul apelului de propuneri de proiecte precedent.

După finalizarea evaluării calitative a proiectelor, Comitetul Comun de Selecţie a decis să acorde finanţare, în valoare de aproape 19 milioane de euro, unui număr de 144 de proiecte. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile FEDR care a putut fi solicitată in cadrul celei de-a patra solicitări de propuneri de proiecte a fost de 1 milion de euro.

60 dintre proiectele selectate acoperă prima prioritate a programului (îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier, a comunicaţiilor şi protecţia mediului), în timp ce 84 dintre acestea vizează prioritatea 2 (cooperare în domeniul afacerilor, cercetare, dezvoltare şi inovare, educaţie, cooperare pe piaţa muncii, sănătate şi prevenirea riscurilor).

Proiectele vor fi implementate de către 316 parteneri, reprezentând autorităţi locale, regionale sau naţionale, instituţii publice, organizaţii non-profit şi instituţii de educaţie, care activează în aria eligibilă a programului de pe partea română a graniţei, în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş şi, respectiv, în judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád din Ungaria. Contractele de finanţare pentru aceste proiecte vor fi semnate la începutul anului viitor.

Cel de-al cincilea apel de propuneri, pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii transfrontaliere, a fost lansat la 29 august 2011, cu termenlimită de depunere a aplicaţiilor la 31 ianuarie 2012. Fondurile FEDR făcute disponibile prin intermediul acestuia însumează 51 milioane de euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională din partea Ungariei şi României (aproximativ 10-13%). Elementul de noutate al apelului de proiecte îl constituie faptul că permite, în cadrul acţiunii ce vizează dezvoltarea turismului, reabilitarea, reconstrucţia monumentelor istorice, a clădirilor sau obiectivelor cu impact asupra dezvoltării turismului şi dezvoltării culturale, iar, în baza acestora, dezvoltarea de pachete turistice cu impact transfrontalier, cum ar fi trasee religioase sau istorice, precum şi circuite concentrate în jurul patrimoniului cultural.

Până în momentul de faţă, au fost aprobate prin program, un număr total de 406 proiecte, cu o alocare financiară nerambursabilă de aproximativ 150,7 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.

sursa: capital.ro

501 proiecte de modernizare a exploataţiilor agricole, finanţate cu 386 mil. euro

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat ieri că a finalizat evaluarea celor 572 de proiecte depuse în sesiunea din aprilie 2011 de către cei interesaţi în a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole", 501 dintre acestea fiind declarate eligibile. "Dintre acestea, 354 de proiecte vizează investiţii în domeniul vegetal şi 147 în domeniul animal. Valoarea eligibilă totală a celor 501 proiecte este de 386,12 milioane de euro, din care 188,47 milioane de euro pentru proiectele din sectorul vegetal şi alte 197,65 milioane de euro pentru cele din sectorul animal", a anunţat ieri APDRP.Solicitanţii de finanţare nerambursabilă au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea diverselor activităţi în sectorul vegetal sau animal.
Pentru domeniul vegetal, proiectele solicitanţilor vizează achiziţionarea de maşini, echipamente şi utilaje agricole, înfiinţarea unor sere, ciupercării, plantaţii de nuc, măr, cireş, prun dar şi cătină, înfiinţarea culturilor energetice, dar şi construirea unor spaţii de procesare a produselor agricole.
Pentru domeniul animal, cele mai multe cereri de finanţare sunt orientate către înfiinţarea sau modernizarea fermelor de vaci, de găini ouătoare sau pentru creşterea puilor de carne, a porcilor, caprelor, ovinelor sau curcanilor, dar şi construirea unor unităţi de procesare a laptelui.
Alocarea financiară totală pentru Măsura 121 este de 913,39 milioane de euro. Proiectele depuse de solicitanţi sunt în număr de 6.116 şi au o valoare de 2,36 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de utilizare a alocărilor de 258,68%.
În cadrul acestei măsuri sunt deja semnate 1.803 de contracte, acestea având o valoare de 689,49 milioane de euro. Prin aceste contracte s-a utilizat deja un procent de 75,49% din fondurile alocate acestei măsuri.
După publicarea pe pagina oficială de internet a APDRP a rezultatelor evaluării proiectelor depuse, potenţialii beneficiarii vor fi notificaţi, în termen de 3 zile lucrătoare, dacă proiectul depus a fost declarat eligibil sau neeligibil.
În urma primirii notificării, în termen de 5 zile lucrătoare beneficiarii pot depune contestaţii cu privire la rezultatele evaluării proiectelor. Acestea se pot depune la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) unde a fost depusă cererea de finanţare.

sursa: curierulnational.ro

Proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro în Oltenia

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia se investeşte din ce în ce mai mult în dezvoltarea infrastructurii de transport şi a turismului. Până pe 30 noiembrie 2011, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, pentru Programul Operaţional Regional (POR), au fost depuse deja 831 de proiecte. Valoarea acestora se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de euro, dublu faţă de suma alocată la nivelul Regiunii pe perioada 2007-2013 (600 de milioane de euro). „Se vorbeşte foarte mult de gradul mic de absorbţie pe care România îl are în ceea ce priveşte fondurile structurale. Cu toate acestea, gradul de absorbţie pe POR este de aproape 30%, iar decontarea de la Bruxelles către România este 7,8%. Noi, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, am reuşit ca din aplicaţiile depuse să semnăm aproape 300 de proiecte, majoritatea dintre acestea fiind în implementare. Prin acestea, asigurăm un grad de contractare de 82%“, a declarat Marilena Bogheanu, directorul executiv al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest (ADR S-V) Oltenia, la „Conferinţa anuală a comunicatorilor Regio“ din Regiunea Sud-Vest Oltenia, ce a avut loc vineri la Craiova. Aceasta a explicat că, pe lângă aceste aproape 300 de proiecte, alte 274 se află în diferite etape de evaluare, precontractare sau pe lista de rezervă.

Schemă nouă de finanţare adresată oraşelor

Potrivit informaţiilor primite de reprezentanţii ADR S-V Oltenia, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) face eforturi de a realoca către POR sume de bani din alte programe operaţionale unde nu s-au cheltuit banii şi nu există şanse să se cheltuiască. „Ministerul pregăteşte ghidul solicitantului pentru o nouă schemă de finanţare adresată oraşelor. Aceasta are ca obiectiv creşterea eficienţei energetice“, a precizat Marilena Bogheanu. Prin această schemă se vor putea reabilita blocurile construite în perioada 1950-1990. „Ca şi activităţi eligibile, se pot propune, de exemplu, izolarea termică, înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare aferente accesului în blocul de locuinţe, termo-hidroizolarea terasei, lucrări de refacere a finisajelor anvelopei, lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic, lucrări de intervenţie la centralele termice, înlocuirea centralelor termice de bloc, captarea apei pluviale şi utilizarea acesteia la întreţinerea spaţiilor verzi şi introducerea unor sisteme alternative pentru energie, apă caldă, iluminat şi încălzire“, a adăugat Bogheanu. În cadrul acestei scheme, 50% din bani vor fi asiguraţi prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi cofinanţare de la bugetul de stat, 30% va fi contribuţia autorităţilor locale (respectiv a primăriilor) şi 20%, contribuţia asociaţiei de proprietari. „Probabil că această schemă de finanţare va fi lansată undeva în ianuarie-februarie 2012. În prezent, se lucrează la ghidul solicitantului, dar oraşele trebuie să selecteze blocurile care au nevoie de aceste categorii de lucrări şi, de asemenea, trebuie să aibă un studiu de eficienţă energetică pentru ele“, a mai spus Marilena Bogheanu.
Pe lângă informaţii despre stadiul implementării POR în Regiunea Oltenia, în cadrul „Conferinţei anuale a comunicatorilor Regio“ au fost prezentate proiectele ce au avut o finanţare considerabilă prin POR în fiecare dintre cele cinci judeţe ale Olteniei. De asemenea, au fost prezentate viitoarele politici de coeziune ce vor fi aplicate în perioada 2014-2020.

sursa: gds.ro

50 de milioane de euro, pot pentru fermieri

Proiectele sunt întocmite de specialiştii CA Dolj, pentru sume cuprinse între 360 şi 1.200 de lei, în funcţie de valoarea proiectului.

Camera Agricolă (CA) Dolj anunţă că în perioada 28 noiembrie 2011 - 13 ianuarie 2012 este deschisă sesiunea de depunere proiecte pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri. Este cea de a II-a sesiune de depunere a proiectelor pentru această măsură, în acest an, iar bugetul alocat este de 50 de milioane de euro. CA Dolj, aflată în subordinea Consiliului Judeţean, întocmeşte proiecte solicitanţilor acestei măsuri, tarifele aprobate fiind minime, cuprinse între 360 şi 1.200 de lei, în funcţie de valoarea cererii de finanţare.

Modificări în ghidul de finanţare: mai mulţi bani pentru tineri

Modificările apărute recent în ghidul de finanţare sunt legate de creşterea sprijinului pentru tinerii fermieri, el fiind cuprins, începând cu această sesiune, între 12.000 şi 40.000 de euro. “În ceea ce priveşte exploataţiile preluate, solicitanţii trebuie să fi preluat integral exploataţiile de la cedenţi. În această situaţie, cedenţii nu trebuie să mai fie înregistraţi în Registrul unic de identificare de la APIA şi/sau DSVSA. Preluarea unei exploataţii agricole reprezintă trecerea tuturor terenurilor agricole şi a animalelor înregistrate în Registrul unic de identificare de la APIA, de la cedent la cesionar, cu excepţia locuinţei şi a terenului aferent locuinţei (anexe gospodăreşti). Nu se acordă sprijin prin această măsură exploataţiilor care nu sunt preluate integral de la cedenţi. Din această cauză, numărul solicitanţilor este mult mai mic faţă de sesiunile anterioare, mai ales pentru faptul că tinerii care s-au instalat deja ca fermieri nu mai pot îndeplini această condiţie pentru această sesiune. Totodată, începând cu această sesiune de depunere a proiectelor, valoarea coeficienţilor de calcul pentru dimensiunea economică a exploataţiilor s-a modificat. Astfel, pentru cereale, aceşti coeficienţi au scăzut, în schimb pentru legume, pepeni, căpşuni în câmp sau spaţii protejate, au crescut. Pentru animale, coeficienţii au scăzut - la păsări - şi au crescut în schimb pentru vaci, oi şi capre”, a declarat Laurenţiu Ivanovici, director executiv al CA Dolj.

Ce trebuie făcut pentru a beneficia de bani?

Directorul Camerei Agricole a mai spus că beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între şase şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării, este înregistrată în Registrul fermelor la APIA şi/sau DSVSA şi Registrul agricol.
Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112 sunt: persoana fizică şi persoana fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele fizice vor fi acceptate ca potenţiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanţare. “Pentru a putea primi sprijin în cadrul măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: deţine sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare; prezintă un plan de afaceri, care se întocmeşte de către Camera Agricolă Dolj, pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole”, a mai spus Laurenţiu Ivanovici.

Exploataţia agricolă, susţinută minimum trei ani

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează, demonstrând că cel puţin 30 la sută din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei. Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă şi încetează activitatea agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua tranşă. Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni anuale. În situaţia în care valoarea totală a proiectelor eligibile, depuse în cadrul unei sesiuni, se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat conform următoarelor criterii de selecţie: solicitantul deţine o fermă de semisubzistenţă (între şase şi opt UDE); solicitantul deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată.

sursa: editie.ro

305 milioane de euro pentru cercetătorii români

Până în 2014, Norvegia va oferi României 305 milioane de euro, pentru cofinanţarea unor proiecte care să contribuie la reducerea discrepanţelor socio-economice dintre statele membre ale Spaţiului Economic European (SEE) şi la întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi România.

O parte din aceste fonduri au ajuns la observatorul atmosferic 3D de la Măgurele, care studiază poluarea atmosferei până la 15-20 km altitudine. Aparatul a fost inaugurat în urmă cu două luni şi este dotat cu echipamente unice în Europa. România a contribuit cu 15% din valoarea proiectului, iar restul banilor au venit de la Programul Norvegian de Cooperare Naţională pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă. Sistemele lidar cu laser măsoară componenţa atmosferei. Cu ajutorul lor, specialiştii pot spune cu precizie dacă avem în atmosferă straturi de praf saharian şi dacă cenuşa vulcanică a ajuns şi deasupra României.
Observatorul mobil măsoară atmosfera din diverse zone ale ţării.

De ce este important? Pentru că astfel pot fi depistate, de exemplu, particulele otrăvitoare pe care le lasă în atmosferă un nor ca cel de cenuşă vulcanică din Irlanda. România este puternic afectată de fenomenele care au loc periodic în ţările vecine, precum incendiile de pădure din Ucraina, Republica Moldova şi din Grecia, fumul fiind adus deasupra ţării noastre.

Norvegia, alături de celelalte state SEE/ AELS (Islanda şi Liechtenstein), au oferit României asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 98,5 milioane de euro prin intermediul a două mecanisme financiare, Granturile SEE şi cele Norvegiene. Contribuţia Norvegiei la această schemă de finanţare este de 97%. Negocierile dintre Norvegia şi România sunt în desfăşurare, drept urmare sectoarele care vor beneficia de finanţare nu au fost încă stabilite, dar protecţia mediului, schimbările climatice şi societatea civilă vor constitui o prioritate.

Suma a fost destinată co-finanţării proiectelor din sectoare cheie, precum protecţia mediului, eficienţa energetică, producţia sustenabilă, sănătatea şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor umane, dar şi organizaţiilor non-guvernamentale. Mai mult de 65 de proiecte individuale şi 117 proiecte ale ONG-urilor au fost finanţate în acest interval. "De când am devenit ambasador în România, am călătorit foarte mult în ţara dumneavoastră, vizitând proiecte finanţate prin programele EEA şi Norway Grants, în care Norvegia este principalul donator. Am vizitat fiecare regiune, de la Marea Neagră până în nordul ţării, în Munţii Maramureşului. Pentru mine a fost un privilegiu să văd cum proiecte de succes capătă încet- încet viaţă, contribuind la dezvoltarea zonei în care erau implementate, fapt care ne încurajează să continuăm investiţiile”, a declarat E.S. Dl. Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti.

sursa: jurnalul.ro

Parlamentul European a aprobat scaderea ratei de cofinantare a Romaniei la proiectele finantate din fondurile structurale

UE va suporta pana la 95% din costurile proiectelor de dezvoltare regionala din Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia si Ungaria pentru a incuraja redresarea acestora, se arata intr-o rezolutie adoptata joi. Deputatii au sustinut o propunere pentru o crestere temporara a contributiei UE la finantare pentru anumite proiecte, fara a creste volumul total al fondurilor structurale pentru fiecare stat membru.

Statele membre care se confrunta cu dificultati de lichiditati si care beneficiaza de asistenta financiara din partea UE vor deveni eligibile pentru o crestere temporara de 10 puncte procentuale a finantarilor actuale in anumite cazuri justificate, se arata in rezolutia legislativa adoptata joi cu 536 de voturi pentru, 43 impotriva si 44 de abtineri.

Raportoarea si Presedinta Comisiei pentru dezvoltare regionala, Danuta Hübner (EPP, PL), a declarat inaintea votului: "Sunt multumita ca, data fiind urgenta acestei propuneri, textul a putut fi adoptat in prima lectura. Trebuie sa actionam repede, deoarece economiile nationale si regionale care sufera au nevoie de crestere. Reducerea presiunilor asupra bugetelor nationale si promovarea investitiilor prin politica regionala poate contribui la readucerea cresterii economice, facilitarea crearii de locuri de munca si imbunatatirea productivitatii".

Prioritate acordata competitivitatii, cresterii economice si locurilor de munca

Statele membre eligibile vor trebui sa demonstreze ca nu dispun de resursele necesare pentru plata contrapartidei nationale a costurilor proiectelor si necesitatea de a creste ratele de cofinantare. Acestea vor trebui de asemenea sa arate in ce scop folosesc aceasta derogare si sa ofere informatii cu privire la masurile complementare pentru a concentra fondurile pentru competitivitate, crestere economica si crearea de locuri de munca.

Cresterea ratei UE de cofinantare va fi limitata la perioada pentru care statul respectiv a beneficiat de asistenta UE prin mecanismul european de stabilitate financiara sau de mecanismul balantei de plati si se va aplica retroactiv. Cu toate acestea, derogarea va fi limitata pana la sfarsitul anului 2013.

Ce va urma

Consiliul va adopta probabil in mod formal aceasta propunere saptamana 12-15 decembrie, creand astfel posibilitatea semnarii modificarii regulamentului in aceeasi saptamana, la Strasbourg. Noile reglementari vor intra in vigoare imediat dupa publicarea in Jurnalul Oficial.

Sursa: fonduri-structurale.ro

OI IMM: Cereri de proiecte 2011

OI IMM informează solicitanţii de fonduri europene nerambursabile alocate în cadrul Operaţiunii 1.1.1.A2 – Sprijin financiar cu valoarea de până la 1.065.000 lei pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii, DMI 1.1, Axa Prioritară 1 a POS CCE, că prin Ordinul nr. 3006/22.11.2011, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a aprobat forma finală a Ghidului Solicitantului şi lansarea Cererii de Propuneri de Proiecte pentru anul 2011.

Bugetul acestui apel de proiecte este de 611,6 mil. lei.

Apelul de proiecte s-a lansat in 22.11.2011 şi rămâne deschis până pe data de 31.05.2012 ora 16.00.
Aplicaţia electronică de înregistrare on-line a proiectelor se va deschide pe data de 12.01.2012, ora 09.00.

În intervalul 12.01.2012 ora 09.00 şi 31.05.2012 ora 16.00 se pot înscrie şi depune un număr nelimitat de proiecte. Toate proiectele depuse vor fi evaluate şi vor obţine un punctaj conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, urmând ca alocarea financiară efectivă să se facă în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute de proiectele declarate eligibile şi avizate pentru finanţare de către AM POS CCE, până la nivelul bugetului alocat apelului.

Puteţi accesa aici: Ghidul Solicitantului cu Formularele aferente şi Cererea de Propuneri de proiecte corespunzătoare apelului 4 – 2011.

sursa: oiimm

Primăria comunei nemţene Pipirig ţinteşte obţinerea de finanţare pentru numeroase proiecte de investiţii

Primăria comunei Pipirig din judeţul Neamţ a depus în ultimii ani spre aprobare şi obţinerea finanţării o serie de proiecte adinistrative extrem de ambiţioase, menite să îmbunătăţească calitatea vieţii celor peste 8.000 de locuitori ai comunei. 

După cum arată primarul comunei, Marcel Prună, printre cele mai importante proiecte de investiţii locale se numără modernizarea drumului comunal DC 159 Pipirig - Boboieşti, finanţat prin HG nr. 577/1997, cu o valoare totală de 6.593.000 lei, ce are ca termen de finalizare anul 2012 şi baza sportivă multifuncţională, finanţată prin OG nr. 7/2006 cu o valoare de 650.326 lei. Lucrările s-au finalizat, pe 13 septembrie semnându-se procesul verbal de recepţie a lucrărilor.

Un proiect deosebit de important este cel referitor la realizarea iluminatului stradal în comuna Pipirig prin utilizarea energiei solare, - depus la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru finanţare prin POS CCE, axa 4, cu o valoare totală de 15.959.786,22 lei. Proiectul este eligibil, a primit 67,45 puncte, ocupînd poziţia 138 în Lista de proiecte ierarhizate aprobată de Comitetul de Selecţie. Întrucât proiectul a întrunit în etapa de evaluare punctajul minim necesar prevăzut în Ghidul Solicitantului, dar nu se încadrează în bugetul alocat cererii de propuneri de proiecte, acesta a fost inclus în Lista de rezervă, constituită în conformitate cu prevederile Ghidului.
De asemenea, un alt proiect a cărui documentaţie a fost întocmită de primăria condusă de Marcel Prună este cel privind "Educaţia din mediul rural la standarde europene" - depus la ADR Nord-Est, şi finanţat prin POR, axa 3, domeniul major de intervenţie 3.4, cu o valoare totală de 871.691 lei. În urma finalizării procesului de evaluare tehnică şi financiară proiectul a fost declarat eligibil, dar trecut pe lista de rezervă, deoarece alocarea financiară regională pentru acest domeniu major de intervenţie este atinsă de valoarea solicitată prin contractele de finanţare semnate.

Menţionăm şi alte proiecte aprobate de Consiliul Local Pipirig şi înaintate forurilor competente în scopul obţinerii de finanţare:

- "Canalizare şi staţie de epurare în localităţile Pipirig şi Boboieşti, comuna Pipirig, judeţul Neamţ", cu o valoare totală de 7.559.947 lei, depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, documentaţia de avizare - mai 2011.

- "Extindere reţea apă - str. Cucului, comuna Pipirig, judeţul Neamţ", cu o valoare totală de 120.139 lei, depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, documentaţia de avizare - mai 2011.

- Modernizare drum comunal DC 158 Pluton, comuna Pipirig, judeţul Neamţ, cu o valoare de 1.500.000 euro, depus la FEADR - măsura 322d în sesiunea iulie-august 2011.

- "Amenajare spaţii verzi în comuna Pipirig, judeţul Neamţ" - depus la Ministerul Mediului, având nr. de înregistrare 44832 din data de 22.09.2009 - finanţat prin Programul Naţional de Îmbunătăţire a Calităţii Mediului prin Realizarea de Spaţii Verzi în Localităţi, cu o valoare totală 802.310 lei.

- "Locuinţe pentru tineri destinate închirierii" depus la MDRT având nr. de înregistrare 26147 din data de 12.10.2009, cu o valoare totală de 1.279.373 lei.

- "Construire centru îngrijire copii, tip after school în satul Boboieşti, comuna Pipirig, judeţul Neamţ" - depus la FEADR, măsura 322, cu o valoare totală de 2.353.624 lei.

sursa: administratie.ro

PNDR a depasit pragul de 20.000 de proiecte depuse!

PNDR a depasit pragul de 20.000 de proiecte depuse!

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a dat publicitatii situatia proiectelor depuse in cadrul PNDR pana la 4 decembrie 2009.

Astfel, conform datelor furnizate de Autoritatea de Management, beneficiarii eligibili ai PNDR au depus 20.118 proiecte, dintre care 9.414 au fost aprobate spre finantare, iar pentru 9.171 s-au semnat contractele de finantare.

Prin cele aproximativ 9.000 de proiecte contractate se solicita o suma de circa 1,7 miliarde de euro, cele mai multe contracte de finantare semnate inregistrandu-se in cadrul urmatoarelor masuri:

• Masura 121 - "Modernizarea exploatatiilor agricole" (1.261);

• Masura 141 -"Instalarea tinerilor fermieri" (6.147).

Descarca situatia completa

Sursa: MAPDR

Documente

• Situatie PNDR 4 decembrie 2009

Electrica are 100 de milioane de euro pentru energie regenerabila si extinderea retelei

Electrica, una dintre cele mai importante companii dedistributie si furnizare a energiei electrice, are pentru anulviitor un buget de investitii de 100 de milioane de euro, din baniiobtinuti din privatizari, pentru proiectele din domeniul produceriide energie din surse regenerabile, dar si pentru dezvoltarearetelelor electrice.
"Electrica a hotarat sa devina un jucator important pe piata deenergie produsa din surse regenerabile, propunandu-si sa realizezecapacitati de circa 375 MW. Compania are in vedere construirea atrei parcuri eoliene, de 50 de MW fiecare. Acestea vor fi amplasatein localitatile Chirnogeni si Sacele din judetul Constanta si inFrumusica din judetul Galati. Primele doua proiecte, care se vorintinde pe 100 de hectare fiecare, sunt in stadiul de intocmire astudiilor de fezabilitate, iar ultimul, amplasat pe 75 de hectare,in studiul de prefezabilitate", spun reprezentantii Electrica.
Compania avea in conturi la inceputul acestui an circa 300 demilioane de euro rezultati din privatizarea Electrica Muntenia Sud.Recent, in conturile Electrica au mai intrat 145 de milioane deeuro din vanzarea participatiilor pe care compania le mai detineain cadrul CEZ Distributie si CEZ Vanzare catre grupul ceh CEZ careacum detine ambele companii in proportie de 100%.
Planurile Electrica de dezvoltare a unor proiecte de producere aenergiei electrice au fost abandonate o perioada de timp, atat catcompania era inclusa in cele doua structuri energetice gigant pecare statul vrea sa le puna pe picioare anul viitor.
Odata exclusa Electrica din componenta celor doua companiienergetice, firma si-a reluat planurile de investitii pe partea deproductie de energie electrica.
Profit de 5 ori mai mic
In primele opt luni ale anului, compania a inregistrat un profitbrut de 324 mil. lei (circa 77 mil. euro), de cinci ori mai micfata de rezultatul consemnat in perioada similara a anului trecut,si o cifra de afaceri de 3,19 mld. lei (761 mil. euro), cu 7% maimica fata de primele opt luni din 2008.
"Diferentele inregistrate la nivelul celor doi ani in ceea cepriveste rezultatul brut inregistrat de grupul Electrica rezida dinfaptul ca in anul 2008 s-au inregistrat venituri financiare dinprivatizarea filialei Muntenia Sud", spun reprezentantiiElectrica.
Cifra de afaceri a companiei a scazut in contextul reduceriicererii de energie din partea clientilor Electrica, reprezentantiifirmei spunand ca din 2010 estimarile sunt mai optimiste "avand cabaza semnele de imbunatatire a situatiei economice la nivelmondial."

Sursa: zf.ro

Aeroportul International Cluj-Napoca a fost declarat aeroportul cu proiectul de modernizare cel mai rapid implementat

In cadrul celei de a treia editii"AIRPORT FORUM 2009", Aeroportul International Cluj-Napoca, regieautonoma aflata in subordinea Consiliului Judetean Cluj, a primitpremiul "Proiectul de modernizare aeroportuara cel mai rapidimplementat", decernat de catre Finmedia. Evenimentul a avut loc pe 28octombrie 2009 si a fost gazduit de Crown Plaza Hotel, Bucuresti.
"AIRPORT FORUM 2009" se adreseaza aeroporturilor, companiiloraeriene, asociatiilor din industria aviatica, furnizorilor din zonaaeroportuara, producatorilor, companiilor de combustibil, firmelor deconstructii si arhitectura, companiilor de asigurari si retailerilor.

In cadrul editiei din acest an au fost dezbatuteteme legate de strategiile de dezvoltare a infrastructuriiaeroportuare, solutiile de reducere a costurilor operatorilor inconditiile actualului climat economic, fara a renunta la siguranta sicalitatea serviciilor, precum si tendintele industriei aviatice inperioada urmatoare.

Premiul acordat are la baza principalele obiective deinvestitii privind dezvoltarea si modernizarea AeroportuluiInternational Cluj-Napoca, in principal finalizarea noilor terminale depasageri destinate procesarii acestora pe fluxurile de plecari sisosiri.

"Acordarea acestui premiu ne onoreaza si vine ca orecunoastere fireasca a eforturilor intreprinse in ultima perioada detimp de catre conducerea Consiliului Judetean Cluj impreuna cu regianoastra de specialitate pentru imbunatatirea infrastructuriiaeroportuare clujene. Dezvoltarea Aeroportului va continua sareprezinte o prioritate absoluta a actualei conduceri a ConsiliuluiJudetean, acesta urmând sa beneficieze de sprijinul cuvenit in vedereatransformarii in cel mai important nod de comunicatii aeriene dinregiune", a declarat presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise.

Proiecte ale Aeroportului Cluj-Napoca in perioada 2009 - 2012

Pista de decolare-aterizare de 3500 m
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2010 - 2012
Extinderea platformei de imbarcare debarcare Etapa a II-a
Perioada estimata pentru desfasurarea proiectului: 2010
Cale de rulare
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2010
Construirea unui Terminal cargo:
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2009 - 2011
Extindere parcari auto si construirea unui parking auto
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2009 - 2010
Racord alimentare energie electrica medie tensiune 20 KW
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2009
Sistematizarea accesului din soseaua europeana E576
Perioada estimata in care se va derula proiectul: 2009 - 2010 

Sursa: administratie.ro