Cămin de 16 milioane de euro în Parcul Iuliu Haţieganu

Un cămin pentru studenţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport (FEFS) a Universităţii “Babeş-Bolyai”, în valoare de 16 milioane de euro, va fi construit pe un teren din parcul Iuliu Haţieganu în următorul an şi jumătate. Clădirea va încorpora şi o policlinică studenţească.
Conducerea UBB împreună cu Dorin Aşchilean, managerul general al firmei clujene de construcţii ACI, şi cu arhitectul Teodor Raiciu au inaugurat ieri şantierul de construcţie al căminului Sport XXI “Flavia Rusu”. “Cu construcţia care urmează să fie ridicată se încheie proiectul Campusul Educaţiei, Ştiinţei şi Sportului din UBB Cluj. Acest cămin este parte dintr-un pachet de patru cămine oferit de Guvernul României din anul 1998”, a declarat Andrei Marga, rectorul UBB Cluj. El a promis că în viitor va construi pentru studenţi un complex pentru gimnastică, urmând să fie amenajate terenuri cu iarbă artificială pentru fotbal şi rugby. Rectorul UBB a mai anunţat că va finanţa înnoirea pistei de tartan pentru atletism. “Construcţia căminului Sport XXI «Flavia Rusu» e proiectată pe 10 etaje şi va avea 524 de locuri în cămin la un nivel de confort foarte ridicat. Camerele vor fi pentru câte doi studenţi. În clădire vor fi şi nouă spaţii mai mari pentru dispensarul studenţesc. La această oră, UBB contribuie pentru construcţie cu 9.942.000 lei. În total, căminul va costa 16 milioane de euro”, a explicat Marga, care a estimat că lucrările de construcţie vor fi finalizate peste un an şi jumătate. Restul banilor ar urma să fie alocaţi din fondurile Ministerului Educaţiei.

Căminul va avea şi o parcare subterană. “Pentru acest cămin avem o experienţă cu alte două cămine (Economica I şi II) şi sperăm ca studenţii să fie mulţumiţi de modul în care vor fi construite, de utilităţile pe care le au aceste cămine, iar dacă au observaţii, să le facă pentru ca noi să îmbunătăţim condiţiile respective. Putem termina căminul chiar la începerea anului şcolar viitor în condiţiile în care vor fi surse de finanţare”, a declarat Dorin Aşchilean, managerul general al ACI. La rândul lui, arhitectul Teodor Raiciu susţine că noul cămin se va încadra peisajului din parcul “Iuliu Haţieganu”. “Sperăm să iasă o lucrare reuşită, poate mai reuşită, cel puţin din punct de vedere estetic, decât căminul Economica II. Noi am încercat să inserăm mai bine clădirea în acest parc, iar odată cu căminul vom putea să inaugurăm şi renovarea parcului pe care preconizăm să o facem. Căminul va avea parking subteran şi o sală de gimnastică”, a declarat Raiciu.

sursa: ziuadecj.ro

Jucu: Contractul cu Bosch va fi semnat în 17 februarie

Contractul pentru fabrica Bosch din comuna clujeană Jucu va fi semnat în 17 februarie, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.



"Negocierile cu Bosch au evoluat foarte bine şi vom semna contractul în 17 februarie", spune Tişe. "În esenţă avem de făcut câteva proceduri administrative care ţin de actualizarea regulamentului la Tetarom, operaţiuni de Carte Funciară pentru 21 de hectare din parcul industrial", adaugă preşedintele CJ.
Contractul ar putea fi făcut public. Vom vedea exact la semnare. „E negociat şi aproape finalizat, cu termen de semnare pentru 17 februarie", a spus Tişe.
Contractul va fi semnat în trei părţi: Judeţul Cluj, Tetarom şi respectiv Bosch. Halele de producţie vor fi construite în acest an, "în partea a doua a anului vor să înceapă producţia", conform acestuia.
Bosch ar urma să primească 21 de hectare de teren în Tetarom 3, unde va construi o unitate de producţie componente auto, birouri, centru logistic, clădire tehnică, cantină, parcări, drumuri şi alei. Grupul german Bosch a anunţat guvernul în urmă cu câteva zile că va investi la Jucu 77 milioane de euro.

sursa: ziuadecj.ro

Romtelecom a mai adus două milioane de euro la compania de cablu NextGen

Romtelecom, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, controlat de grupul elen OTE, a majorat cu două milioane de euro (8,75 de milioane de lei) capitalul social al NextGen Communications, o companie de cablu pe care o deţine integral, potrivit unui document publicat de companie în Monitorul Oficial.
"Asociatul unic aprobă majorarea capitalului social al NextGen Communication prin aport în numerar cu suma de 8.750.000 RON, echivalentul a 2.009.969,45 euro.Ca urmare a majorării capitalului social cu suma menţionată capitalul social majorat al NextGen Communication va fi de 227.824.020 RON, echivalentul a 53.800.315,57 euro", potrivit datelor din document.

Majorarea de capital a fost decisă în luna octombrie 2011. Romtelecom, companie deţinută de grupurile OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania), a făcut mai multe achiziţii ale unor jucători mai mici prin intermediul NextGen. În 2010 contribuţia achiziţiilor a fost de 17 mil. lei (4,2 mil. euro) la venituri şi de 7 mil. lei (1,6 mil. euro) la profitul net înainte de taxe al companiei.

Veniturile Romtelecom, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa telecom, au scăzut în al treilea trimestru din 2011 cu 11,8%, la 160,1 mil. euro în timp ce profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut cu 5,6%, la 36,9 mil. euro.

sursa: zf.ro

Novensys face o achiziţie şi ţinteşte afaceri de 40 mil. euro

Novensys, un furnizor local de servicii de consultanţă şi integrare IT, a preluat divizia de soluţii Microsoft Dynamics a companiei Ager Solutions, care în 2011 a generat venituri de circa 1 mil. euro, decizia fiind o consecinţă a creşterii cererii pentru aceste soluţii destinate gestiunii afacerilor.

"Este criză şi pentru a găsi noi modalităţi de creştere a afacerilor Novensys am preluat businesul Ager Solutions pe segmentul Microsoft Dynamics. Colaborăm cu Ager de circa şase ani, iar discuţiile privind preluarea au început în urmă cu doi ani. Concret, Novensys a preluat de la Ager Solutions circa 20 de angajaţi şi un portofoliu de circa 50 de contracte", a declarat Cezar Golumbeanu, directorul general al Novensys.

El a evitat să avanseze o cifră privind valoarea tranzacţiei, despre care a spus că este una complexă. "Cesiunea contractelor şi transferul salariaţilor Ager includ şi o componentă de cash. În 2011, soluţiile Microsoft Dynamics au adus Novensys venituri de peste un milion de euro, iar în acest an ne aşteptăm să atingem 2,5 milioane de euro", a spus Golumbeanu.

Potrivit datelor companiei, vânzările Microsoft Dynamics aveau o pondere de 60-70% în afacerile Ager Solutions.

Prin integrarea celor două echipe, Novensys îşi întăreşte poziţia de furnizor pentru suita de soluţii destinate gestiunii afacerii Microsoft Dynamics. "Vom gestiona peste 200 de clienţi, iar cota de piaţă va depăşi 50% pe segmentul Microsoft Dynamics", a mai spus reprezentantul Novensys. În urma tranzacţiei, echipa Microsoft Dynamics NAV din cadrul AGER Solutions îşi va continua activitatea sub brandul Novensys şi împreună cu echipa Dynamics actuală a Novensys.

Cu o experienţă de 15 ani în domeniu şi peste 220 de angajaţi, Novensys este un integrator local de solutţii informatice dezvoltate de Oracle, Microsoft sau IBM.

Potrivit datelor preliminare, Novensys a încheiat anul 2011 cu afaceri de 28 milioane de euro, de la 21 milioane de euro în urmă cu an. "Pentru 2012, ne aşteptăm la venituri de 40 milioane de euro, obiectiv pe care vrem să îl atingem prin includere de noi produse şi servicii în portofoliul companiei şi diversificarea activităţii", a spus Golumbeanu.

Novensys Corporation este controlată de Cezar Florin Golumbeanu - 22,8%, Andrei Ştefan Caunii - 21,75 %, Robert Florin Cristea - 22,05 % şi ICB Investment Limited (Cipru) - 33,4 %. Compania Novensys a fost fondată în 1996 sub numele Bar Code Systems. În 2011 afacerile companiei au crescut inclusiv pe fondul câştigării unor noi contracte cu companii precum furnizorul de gaze GDF SUEZ Energy România sau reprezentanţa Adidas. Cea mai mare pondere în veniturile companiei, de peste 60%, o au serviciile de consultanţă, implementare şi suport pentru soluţiile informatice de tip ERP, CRM, integrate cu diferite echipamente de mobilitate.

Compania vinde şi terminale mobile Psion şi Motorola care permit, spre exemplu, scanarea codurilor de bare, inventarierea stocurilor sau validarea unor tichete de parcare sau de acces la evenimente.

sursa: zf.ro

Franţa: O jumătate de miliard de euro pentru reducerea şomajului

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat, azi, deblocarea a jumătate de miliard de euro pentru finanţarea măsurilor de urgenţă pentru reducerea şomajului, precum şi angajarea a 1.000 de noi salariaţi în serviciul public, relatează cotidianul "Le Monde".
Măsurile de urgenţă anunţate de şeful statului francez, la finalul unei întâlniri cu sindicatele, la Palatul Elysee, pentru stimularea angajării tinerilor, a angajării cu jumătate de normă şi pentru reconversia profesională a şomerilor, vor beneficia de o finanţare de 430 de milioane de euro.

"Cei care nu au mai avut activitate profesională de doi ani, fără nicio excepţie, vor primi propuneri de reconversie profesională, de angajare sau de resocializare", a explicat Sarkozy. Fostul preşedinte al Senatului, Gérard Larcher, va fi desemnat pentru a pune în practică, în două luni, bazele acestei reforme.

Înainte de prezidenţiale

Franţa se află în prag de recesiune şi e pe cale să piardă ratingul de credit AAA-, iar preşedintele s-a întâlnit cu liderii sindicali, pentru a discuta despre măsuri ce ar putea fi luate înainte de alegerile prezidenţiale din aprilie-mai. După patru ore de negocieri, Sarkozy a declarat că statul îşi va creşte contribuţia financiară în formarea profesională şi va stimula companiile să-şi păstreze angajaţii, cel puţin cu normă redusă, în timpuri de criză economică.

"Situaţia în domeniul forţei de muncă este extrem de îngrijorătoare şi trebuie să luăm măsuri ferme şi rapide în acest sector", a spus Sarkozy. El a adăugat că autorităţile trebuie să facă tot posibilul pentru a evita o ruptură între angajaţi şi angajatori. Preşedintele a precizat că va aştepta până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a-şi dezvălui planul de reforme şi a adăugat că Franţa va înfiinţa fonduri publice de investiţii pentru industrie, pentru a face ca firmele franceze să fie mai competitive.

sursa: evz.ro

Investiţie de 900.000 de euro în reabilitarea spitalului de boli infecţioase din Timişoara

Primăria Timişoara a anunţat finalizarea proiectului "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului clinic de boli infecţioase şi pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş'', proiect în valoare totală de circa 3,8 mil. lei (900.000 de euro), finanţat din fonduri europene. Proiectul a fost elaborat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1 - Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate. Perioada de implementare prevăzută de proiect a fost de 16 luni.

În urma acestei investiţii au fost reabilitatea, modernizate, echipate şi dotate 18 cabinete, cu o suprafaţă utilă de 526 mp. Totodată, au fost create 15 noi locuri de muncă şi a crescut în ambulatoriu numărul estimat de consultaţii pe an. Implementarea proiectului a fost susţinută de primăria Timişoara, în colaborare cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional şi Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Regional în Regiunea de Vest.

sursa: zf.ro

Ungaria este la un pas de colaps: Forintul a cazut la un nou minim fata de euro

Forintul s-a depreciat joi la un nou minim istoric fata de euro, iar dobanzile la care se imprumuta Ungaria pe termen lung au ajuns la 11%, guvernul promitand sa incheie de urgenta un acord cu institutiile financiare internationale pentru a iesi din criza, transmite Reuters, citat de Mediafax.
Ministrul dezvoltarii nationale, Tamas Fellegi, unul dintre principalii responsabili de negocierile cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, ca guvernul vrea un acord de finantare externa "cat mai curand posibil" si este gata sa discute orice propunere din partea institutiilor financiare internationale care se va alinia interesului national.

"Suntem gata sa negociem fara preconditii, suntem deschisi fata de orice subiect la masa negocierilor", a afirmat el.

Oficialul a adaugat ca Ungaria ar accepta un acord stand-by de precautie cu FMI, dar va accesa fondurile numai daca dificultatile de pe pietele financiare o vor impune.

Guvernul ungar a imprumutat joi 35 miliarde forinti (140 milioane de dolari) printr-o emisiune de titluri cu maturitatea la un an, cu 10 miliarde forinti mai putin fata de suma tintita, la o dobanda de 9,96%, cea mai ridicata din aprilie 2009, fata de randamentul de 7,91% platit la ultima licitatie de obligatiuni cu maturitate similara, care a avut loc in 22 decembrie, potrivit datelor Agentiei de administrare a datoriei de stat, preluate de Bloomberg.

Forintul este in scadere cu 0,6%, cursul urcand la 322,25 forinti pe euro, dupa ce a atins in cursul zilei un nou record, de 324,24 forinti pe euro.

Costul asigurarii obligatiunilor ungare pe cinci ani fata de probabilitatea insolventei prin contracte credit-default swap (CDS) a urcat de asemenea joi la un nou record, de 751,6 puncte de baza (7,516 puncte procentuale), de la 650 puncte de baza marti, potrivit datelor CMA.

Principalul indice bursier de la Budapesta este in scadere cu 2,9%, iar actiunile OTP, cea mai mare banca ungara, au coborat cu 3,5%. Titlurile grupului petrolier MOL sunt in scadere cu 3,3%, reflectand pesimismul puternic din piata.

Ungaria, primul stat UE care a apelat la ajutorul FMI in urma crizei din 2008, a intrerupt in 2010 acel acord si a refuzat incheierea unei noi intelegeri cu institutiile internationale. Guvernul Viktor Orban, investit in vara lui 2010 dupa castigarea alegerilor de catre partidul Fidesz, a luat numeroase masuri controversate, care au atras critici din partea Comisiei Europene si FMI.

"Cireasa de pe tort" a fost legea care restrange independenta bancii centrale, adoptata in decembrie de guvern si aprobata de parlament in ultima sedinta a anului trecut. Proiectul legislativ a determinat misiunea FMI-CE sa intrerupa prematur negocierile cu Budapesta pentru un nou acord de finantare externa, demarate de urgenta la inceputul lunii decembrie dupa ce guvernul a anuntat in mod surprinzator ca are nevoie de bani de afara.

Randamentul obligatiunilor ungare cu maturitatea la zece ani a crescut joi pe pietele secundare cu 13 puncte de baza, la 10,959%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2009.

Analistii au inceput sa ia in calcul un scenariu in care banca centrala ungara va fi nevoita sa creasca puternic dobanzile pentru a stavili vanzarile masive de forint si obligatiuni ungare, situatie similara cu masurile de uregnta luate la finele lui 2008, inainte de incheierea acordului cu FMI.

Un trader sustine ca acordurile forward care depind de rata dobanzii de politica monetara coteaza cresterea dobanzii de politica monetara cu doua puncte procentuale in urmatoarele trei luni, de la nivelul actual de 7%, cel mai ridicat din UE.

sursa: wal-street.ro

Grecia trebuie să restituie UE 425 milioane de euro din subvenţii agricole

Grecia va trebui să restituie circa 425 milioane de euro din subvenţii agricole acordate de guvern în condiţii neconforme cu legislaţia Uniunii Europene, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Reuters.
Detaliile privind momentul restituirii fondurilor vor fi stabilite după decizia oficială a Comisiei şi publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE, a indicat purtătorul de cuvânt. 'Depinde de Grecia să decidă cum le va restitui', a afirmat acesta, întrebat dacă statul elen va trebui să recupereze banii de la fermieri.

Aceştia au obţinut ajutoarele după ce au blocat autostrăzile la începutul lui 2009, timp de mai multe săptămâni, închizând practic punctele de frontieră cu Bulgaria şi tăind legăturile Atenei cu alte oraşe. Ei cereau subvenţii şi reduceri de impozite pentru a face faţă crizei economice globale.

În momentul aprobării pachetului de ajutor de către guvern, presa din Grecia se întreba dacă aceasta nu constituie o încălcare a legislaţiei europene în materie de ajutoare de stat şi ironiza eşecul guvernului de a primi autorizarea Bruxelles-ului. 'Nu există nicio problemă cu Uniunea Europeană', dădea asigurări ministrul agriculturii de la acea vreme, Sotiris Hatzigakis.

Sectorul agricol al Greciei este unul dintre cele mai mari din UE în raport cu dimensiunea economiei naţionale, contribuind cu 3% la PIB. Sectorul s-a restrâns însă considerabil în ultimul deceniu, şi constă acum mai ales din ferme mici, care depind pentru supravieţuire de subvenţiile europene şi de preţurile minime garantate.

sursa: capital.ro

Peste 220 de milioane de euro pentru bugetul Clujului

Cluj-Napoca pare că va avea un viitor financiar fără griji în 2012. Primarul interimar, Radu Moisin, a estimat public bugetul pe care l-ar avea oraşul în anul care tocmai a început. Astfel, bugetul total ar fi în valoare de aproape 224 de milioane de euro, adică 962 de milioane de lei, mai mare cu 13% faţă de bugetul pe care primarul suspendat al Clujului, Sorin Apostu, l-a făcut public acum un an. Din aceşti bani, 43%, aproximativ 415 milioane lei, reprezintă bugetul pentru investiţii, cu 59% mai mare faţă de cel anunţat pentru 2011.
Buget şi din bani europeni
„Este pentru prima oară în istoria Clujului când bugetul de dezvoltare este cu peste 40% mai mare din cel general. Oricum, vom mai avea discuţii referitoare la buget în perioada următoare cu grupurile politice din cadrul Consiliului Local", a declarat Moisin. Din cele 220 de milioane de euro, bugetul local va dispune de puţin peste 180 de milioane. O parte din aceşti bani vor veni de la Uniunea Europeană pentru terminarea proiectelor ce au început anul trecut, dintre care cele mai importante sunt modernizarea liniilor de tramvai, a Parcului Central şi construirea pistelor de biciclete. De asemenea, Moisin a mai spus că în acest an se va încerca şi obţinerea unor finanţări pentru alte proiecte europene în valoare de peste 40 de milioane de euro.

sursa: romanialibera.ro

Lista joburilor de manageri la început de an. Companii de head-hunting caută 50 de directori cu salarii de la 2.000 de euro la 10.000 de euro

Cel puţin 50 de poziţii de top şi mid­dle management sunt dis­po­ni­bi­le pe site-urile firmelor de exe­cu­tive search la începutul acestui an, cele mai multe oportunităţi de an­ga­jare fiind în domeniile IT&C sau industrie, po­tri­vit datelor centralizate de ZF pe baza in­for­ma­ţiilor publicate pe site-urile com­pa­niilor de profil.
Salariile oferite pentru astfel de poziţii în­cep de la 2.000 de euro, pentru cei care aplică pen­tru jobul de director de calitate în cadrul unui mare retailer de pe piaţa locală, în timp ce un director general adjunct într-o companie ener­getică poate ajunge la venituri lunare de peste 10.000 de euro pe lună, la care se adaugă bene­ficii precum maşinile de serviciu de lux sau asigurări medicale private pentru toată familia.

După ce în ultimii ani jucătorii de pe piaţa de executive search au fost nevoiţi să-şi mai re­du­că din tarife din nevoia de a atrage clienţi, 2012 pare să fi început în forţă pentru head-hun­te­ri.

"În ultima zi de lucru din anul trecut am primit o ofertă pentru a poziţie mare dintr-o com­panie din domeniul publicităţii, iar în pri­ma zi din 2012 am mai primit două oferte, însă ră­­mâne de văzut dacă acestea se vor concretiza. Cert este că momentan am opt poziţii în lucru", a spus Rudolf Fedorovici, head-hunter în ca­drul firmei Advice Human Resources. Pentru po­­­zi­ţia de director de fabrică în do­meniul pro­duc­ţiei de elemente de infra­struc­tură sau hale in­­dus­triale, de exemplu, candi­daţii trebuie să fie absolvenţi ai unor facultăţi tehnice, să aibă mi­­­nimum 5 ani de exepe­rienţă în pro­ducţie şi în coor­­donarea de echipe şi să aibă cali­tăţi de lider, se arată în descrierea jobului, dis­ponibil pe site-ul firmei de recrutare Total Business Solutions.

În schimb, pentru o poziţie de Solution Architect într-o companie software, candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unor facultăţi cu profil IT sau telecom, să aibă experienţă în tehnologii precum Java (J2SE şi J2EE), Oracle sau Unix şi să vorbească fluent în limba en­gle­ză, potrivit descrierii jobului postate pe site-ul firmei de executive search Stein&Partners.

Ce salarii se oferă şefilor

Director general adjunct într-una din diviziile unui mare jucător din energie: peste 11.600 de euro net/lună + beneficii.

Regional General Manager (CEE) pentru un producător industrial local, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro şi cu ambiţii de creştere: 7.600 euro net/lună + beneficii.

Expansion manager la o firmă mare de retail: 6.000 - 8.000 de euro net/lună.

Regional General Manager (CEE) pentru o firmă de construcţii: 7.000 de euro net/an.

Regional Sales (4-5 ţări): 5.000 de euro net/lună.

Director comercial într-o firmă mare din domeniul materialelor de construcţii: 3.000 -5.000 euro net/lună plus bonusuri.

International Key Account Manager într-o multinaţională: 3.000 - 4.000 de euro net/lună.

General Manager pentru o firmă mică din FMCG : 3.000 de euro net plus beneficii şi bonusuri.

Senior Android Developer: începe de la 2.000 de euro net/lună şi poate ajunge până la 3.000 de euro net.

Director de departament de calitate în domeniul retailului: 2.000 de euro net/lună.

Cum arată recomandarea unui head-hunter pentru o poziţie de General Manager

Profilul companiei: Firmă regională din sectorul industrial, cu aproape 300 de angajaţi, cifră de afaceri de 20 de milioane de euro şi cu ambiţii de triplare a businessului în România.

Salariu: începe de la 5.500 de euro şi poate ajunge până la 8.500 € net/lună.

Primă de instalare: 3 salarii brute lunare.

Bonusul anual: 30% din pachetul salarial brut.

Maşina de firmă: din clasa Audi A6

Asigurare medicală completă (inclusiv pentru membrii familiei)

Asigurare de viaţă cu o sumă asigurată echivalentă cu salariul mediu brut al managerului pe o perioadă de 5 ani.

sursa: zf.ro

Klaus Iohannis a contabilizat investiţii de 31 de milioane de euro, cu fonduri europene, pentru Sibiu

Una din cele mai importante realizări ale Primăriei Sibiu în 2011 este derularea unor proiecte finanţate prin fonduri structurale, în valoare de 31 de milioane de euro, se arată în raportul de activitate prezentat joi, de primarul Klaus Iohannis. "În prezent avem în derulare şase contracte finanţate prin fonduri structurale. Valoarea totală a acestor proiecte este de 20 de milioane de euro. Dacă mai adăugam la acestea şi lucrările care se vor desfăşura în Sibiu în cadrul proiectului de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare estimate la aproximativ 11 milioane de euro, ajungem la o sumă importantă, de 31 de milioane de euro ce va fi folosită pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi aspectul oraşului", a spus Iohannis.

 

Acesta se mai laudă în raport şi cu depăşirea cu peste 8 procente, a încasărilor estimate pentru 2011. Bugetul propus pentru anul 2011 era la începutului anului de 307.195.530 lei, din care 211,5 milioane lei reprezentau venituri proprii ale bugetului local. La sfârşitul anului acest plan a fost depăşit cu 8,62%, suma care reprezintă veniturile proprii ale bugetului local fiind de aproape 229,9 milioane de lei. La începutul anului 2011 primarul Iohannis a dispus şi de un excedent din anii precedenţi, în sumă de 10.141.000 lei. Această sumă a venit să confirme că firmele sibiene au rezistat contextului economic dificil.

La Capitolul Cheltuieli, cele mai mari sume au fost folosite în finanţarea domeniului transporturi - 101.000.000 de lei, o sumă comparabilă cu cea de anul trecut. Anul 2011 a însemnat, conform raportului primarului, un an în care a crescut numărul sibienilor proprietari de locuinţe şi maşini. Numărul de apartamente deţinute de persoane fizice a fost în 2011 de 63.595, cu 151 mai multe decât numărul înregistrat anul trecut. Numărul de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice s-a menţinut la un nivel comparabil cu anul trecut, înregistrând o uşoară creştere. Persoanele fizice deţin 45.934 mijloace de transport (creşterea faţă de 2010 fiind de 1,13%), iar persoanele juridice au achitat taxe şi impozite pentru 20.549 de maşini (cu aproape 6% mai multe decât anul trecut).

sursa: administratie.ro

Lifturile de la metrou costă 200.000 de euro fiecare. Câte lifturi vor fi montate până la mijlocul lui 2012?

Cele 75 de lifturi pe care Metrorex a început deja să le monteze în staţiile de metrou din Capitală vor costa fiecare, în medie, circa 210.000 de euro, fără TVA, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de compania care gestionează transportul cu metroul.
Metrorex a montat anul acesta 29 de lifturi interioare şi exterioare în 13 staţii de metrou, urmând ca anul viitor, până la finalul lunii iulie, să încheie montajul a încă 43 de lifturi exterioare şi interioare în alte 20 de staţii.

Staţiile în care au fost montate şi puse în funcţiune lifturi de exterior şi de interior în anul 2011 sunt: Jiului, Parc Bazilescu, Izvor, Preciziei, Grozăveşti, Politehnica, Titan, Piaţa Sudului, Constantin Brâncoveanu, Crîngaşi, Eroii Revoluţiei, Republica, Ştefan cel Mare, Dimitrie Leonida, Timpuri Noi.

 

În cele din urmă, 34 de staţii de metrou din Bucureşti vor fi dotate cu 75 de astfel de lifturi, valoarea investiţiei ridicându-se la circa 68 de milioane de lei (15,8 milioane de euro la un curs de schimb de 4,3 lei/euro). Cu alte cuvinte, fiecare lift costă, în medie, 210.000 de euro.

sursa: zf.ro

România cotizează suplimentar cu 930.000.000 de euro la FMI

Guvernul a aprobat marţi, prin Ordonanţă de Urgenţă, majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 781,1 milioane drepturi speciale de tragere (DST), de la 1,03 miliarde DST la 1,81 miliarde DST. Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că măsura guvernului se referă la Rezoluţia nr. 66-2 din 2010 a Consiliului Guvernatorilor FMI, care prevede majorarea capitalului social prin creşterea cotelor ţărilor membre. „Nu este vorba despre Pactul Fiscal. Decizia guvernului nu se referă la acel fond care se constituie la nivelul FMI, pentru a ajuta ţările în dificultate“, a precizat Ialomiţianu. Ieri, 1 DST era cotat la 5 lei, ceea ce înseamnă că România îşi creşte contribuţia la FMI de la 5 miliarde de lei la 9 miliarde de lei. La cursul valutar de ieri, contribuţia ţării noastre creşte cu 930 de milioane de euro.

sursa: gds.ro

Parisul alocă 5 milioane de euro pentru lagărul de la Auschwitz

Franţa a deblocat 5 milioane de euro pentru prezervarea fostului lagăr de exterminare Auschwitz-Birkenau, în sudul Poloniei, a anunţat astăzi conducerea muzeului de la Auschwitz, potrivit Agerpres.
Banii vor fi vărsaţi timp de cinci ani, cu începere din 2012, a semnalat într-o scrisoare către Simone Veil, fost deportat la Auschwitz şi preşedinte de onoare al Fundaţiei pentru memoria Shoah, premierul francez François Fillon.

 

Pentru prezervarea sitului, Polonia a invitat comunitatea internaţională să constituie un fond permanent de 120 milioane de euro.
Mai multe ţări şi-au anunţat deja participarea la acest fond care dispune în prezent de 97 de milioane de euro. Astfel, Germania a acordat 60 de milioane de euro, Polonia - 10 milioane de euro, Austria - 6 milioane de euro, SUA - 15 milioane de dolari şi Marea Britanie - 2,5 milioane de lire (2,8 milioane de euro). Uniunea Europeană a deblocat 4 milioane de euro, iar Israelul - 3,5 milioane de shekeli (900.000 dolari).

Între 1940 şi 1945, aproximativ 1,1 milioane de bărbaţi, femei şi copii, între care aproximativ un milion de evrei din Europa ocupată de nazişti, şi-au pierdut viaţa în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

Muzeul, creat de guvernul polonez în iunie 1947, găzduieşte în prezent mii de obiecte personale ale victimelor şi are nevoie de măsuri urgente de conservare.

sursa: capital.ro

Reabilitare de 25 de milioane de euro pentru tramvaiul 101 din Ploieşti

Autorităţile ploieştene au aprobat două proiecte, în valoare de peste 25 de milioane de euro, pentru modernizarea liniei de tramvai de pe traseul 101.
După ani întregi în care a distrus zeci de anvelope şi a zdruncinat mii de călători, linia de tramvai de pe traseul 101, din Ploieşti, a fost inclusă într-un amplu proiect de modernizare. Consilierii locali au aprobat, la ultima şedinţă, desfăşurată săptămâna trecută, două proiecte de hotărâre care stabilesc costurile aferente lucrărilor la şinele de tramvai.

Lucrările urmează să se desfăşoare, în două etape, pe 9,17 kilometri de cale de rulare. Pe lângă modernizarea şinelor, proiectele prevăd şi înlocuirea componentelor vechi din sistemul de alimentare cu energie electrică. Conform documentaţiei, investiţia vizează refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, din linia curentă şi din depou, refacerea peroanelor, refacerea substaţiilor ce alimentează cu energie electrică reţeaua de contact a tramvaiului, a cablurilor de curent continuu şi a stâlpilor de susţinere a reţelei. De asemenea, urmează să fie reabilitate şi şoselele pe unde trece linia de tramvai.

sursa: adevarul.ro

Județele de la granița România-Ungaria vor primi 19 milioane de euro pentru proiecte comune

Un număr de 144 de proiecte vor beneficia de finanţare prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, în perioada 2007-2013. Valoarea totală a finanţării din fonduri FEDR acordată acestor proiecte este de peste 18,9 milioane de euro, anunță Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale
Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, a lansat cea de-a patra solicitare de propuneri de proiecte la 10 decembrie 2010, cu o perioadă de depunere a aplicaţiilor de trei luni. Până la termenul-limită stabilit, a fost depus un număr record de proiecte, totalizând 342 de aplicaţii, cu 22% mai multe decât cele transmise spre evaluare în cadrul apelului de propuneri de proiecte precedent.

După finalizarea evaluării calitative a proiectelor, Comitetul Comun de Selecţie a decis să acorde finanţare, în valoare de aproape 19 milioane de euro, unui număr de 144 de proiecte. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile FEDR care a putut fi solicitată in cadrul celei de-a patra solicitări de propuneri de proiecte a fost de 1 milion de euro.

60 dintre proiectele selectate acoperă prima prioritate a programului (îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier, a comunicaţiilor şi protecţia mediului), în timp ce 84 dintre acestea vizează prioritatea 2 (cooperare în domeniul afacerilor, cercetare, dezvoltare şi inovare, educaţie, cooperare pe piaţa muncii, sănătate şi prevenirea riscurilor).

Proiectele vor fi implementate de către 316 parteneri, reprezentând autorităţi locale, regionale sau naţionale, instituţii publice, organizaţii non-profit şi instituţii de educaţie, care activează în aria eligibilă a programului de pe partea română a graniţei, în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş şi, respectiv, în judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád din Ungaria. Contractele de finanţare pentru aceste proiecte vor fi semnate la începutul anului viitor.

Cel de-al cincilea apel de propuneri, pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii transfrontaliere, a fost lansat la 29 august 2011, cu termenlimită de depunere a aplicaţiilor la 31 ianuarie 2012. Fondurile FEDR făcute disponibile prin intermediul acestuia însumează 51 milioane de euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională din partea Ungariei şi României (aproximativ 10-13%). Elementul de noutate al apelului de proiecte îl constituie faptul că permite, în cadrul acţiunii ce vizează dezvoltarea turismului, reabilitarea, reconstrucţia monumentelor istorice, a clădirilor sau obiectivelor cu impact asupra dezvoltării turismului şi dezvoltării culturale, iar, în baza acestora, dezvoltarea de pachete turistice cu impact transfrontalier, cum ar fi trasee religioase sau istorice, precum şi circuite concentrate în jurul patrimoniului cultural.

Până în momentul de faţă, au fost aprobate prin program, un număr total de 406 proiecte, cu o alocare financiară nerambursabilă de aproximativ 150,7 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.

sursa: capital.ro

Plăţi de 298 milioane de euro pentru zonele defavorizate, în trei zile

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va plăti până pe 23 decembrie 2011 suma de 298 milioane euro pentru un număr de 335.000 fermieri eligibili pentru sprijinul acordat zonelor defavorizate şi prin măsura de agro-mediu, scrie Agerpres.
Potrivit comunicatului transmis de instituţie, în perioada 21- 23 decembrie 2011, APIA plăteşte suma menţionată pe măsurile delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR - AXA II, aferente campaniei privind sprijinul financiar pe suprafaţă - SAPS 2011, respectiv pe măsura 211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată, pe măsura 212 - Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană şi pe măsura 214 - Plăţi de agro-mediu.

De asemenea, APIA a efectuat plăţi aferente campaniei SAPS 2011, în valoare totală de 729 milioane euro pentru un număr total de 1,071 milioane fermieri eligibili.

Cuantumul alocat plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 100,65 euro/ha pentru 2011, la care se va aplica un coeficient de reducere liniară, ca urmare a depăşirii suprafeţei de referinţă de 8,7 milioane hectare.

În cadrul campaniei SAPS 2011, România beneficiază de o alocaţie financiară de aproximativ 900 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

sursa: capital.ro

Preţul reabilitării: 5 miliarde de euro şi 120 de ani

Peste 1,4 milioane de apartamente construite înainte de anii ’90 necesită lucrări urgente de anvelopare, consumul energetic al acestora fiind dublu faţă de o locuinţă similară din Uniunea Europeană.

În ritmul actual, în care autorităţile au capacitatea de a investi în reabilitarea termică a doar 25.000 de apartamente pe an, toate apartamentele din România vor fi reabilitate în 120 de ani. Specialiştii avertizează că până în prezent, au fost efectuate lucrări de modernizare termică la doar 2% din locuinţe, în condiţiile în care programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe funcţionează, sub diverse forme de aproape zece ani.

Programul de reabilitare termică ar trebui simplificat pentru că „există riscul major ca unele lucrări executate îndoielnic să influenţeze negativ disponibilitatea cetăţenilor” de a utiliza oportunităţile de reabilitare termică, consideră Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari „Habitat”.

Reabilitarea unui apartament-3.600 euro

„Apreciind o medie de cheltuieli de 3600 euro/apartament pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, necesarul de investiţii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenţă este de circa 5 miliarde euro, din care 50 % din alocaţi de la bugetul stat, în limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, adică 2,5 miliarde euro. Un procent de 30 % ar trebui să fie alocaţi din fonduri aprobate anual cu aceasta destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adică 1,5 miliarde euro ”, a declarat Mihai Mereuţă.

Diferenţa de 20%, adică 500 milioane de euro trebuie acoperiţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.

În 2010, consiliile locale au comunicat un preţ mediu pe apartament reabilitat termic de 4.000 euro, în timp ce reprezentanţii Ministerului Dezvoltării discutau de un preţ mediu de 3.500 euro. Cu toate acestea, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari au atenţionat că au existat situaţii în care facturile de reabilitare au fost „încărcate”, fiind communicate preţuri care depăşeau şi 10.000 de euro/ apartament.

Jumătate din blocuri, la categoria „urgenţă”

Potrivit estimărilor specialiştilor, mai mult de jumătate din blocurile construite înainte de 1985 necesită anvelopare termică, clădirile de locuit, energofage, în special cele construite din panouri prefabricate consumând o cantitate dublă de energie faţă de un imobil similar ca suprafaţă din Uniunea Europeană.

În România, peste 84.000 de locuinţe mutietajate se încadrează la aceată categorie, iar lucrările de anvelopare în cazul acestora sunt considerate urgente pentru a putea reduce uriaşele pierderi energetice. Pentru a înţelege dimensiunile acestor pierderi, trebuie menţionat că în România, 40% din consumul de gaz are ca destinaţie sectorul rezidenţial. La demararea programului naţional de reabilitare termică, proprietarilor de apartamente li s-a promis o reducere a facturilor de întreţinere cu 40-50%.

Câte locuinţe au fost reabilitate termic până în prezent? Primele blocuri au fost reabilitate în anul 2000. În perioada 2009-2010, prin programul naţional au fost terminate încă 35 de blocuri. În total, atât prin programul naţional, dar şi prin alte demersuri s-a ajuns la circa 400 de imobile.

Priorităţile guvernanţilor

În 2011, s-au asigurat bani de la buget doar pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor din anul precedent. Şi pentru anul 2012, suma disponibilă nu ar ajunge decât tot pentru finalizarea unor lucrări. Cu toate acestea, premierul Emil Boc a declarat săptămâna trecută că reabilitarea termică a imobilelor este una din priorităţile Executivului. Declaraţia a fost facută în condiţiile în care a fost declanşată procedura de solicitare către Comisia Europeana pentru realocarea unor fonduri europene în scopul reabilitării termice a blocurilor de locuit şi finalizării lucrărilor de infrastructură ce ţin de Coridorul IV şi de centurile oraşelor.

„Ne aşteptăm ca în urma realocării acestor fonduri să putem reabilita termic circa 5.000 de blocuri, ceea ce va însemna, pentru cetăţean, o factura mai mică şi, pentru economie, mai multe firme care vor avea de lucru în 2012”, a anunţat Emil Boc.

Realocarea de bani

După câteva zile, ministrul Dezvoltării Regionale a anunţat că s-a aprobat de către Comisia Europeană, realocarea sumei de 360 de milioane de euro de la alte programe operaţionale sectoriale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit, aceasta suma fiind suficientă pentru reabilitarea a aproximativ 250.000 de apartamente la nivel naţional. Lucrările ar putea să înceapa în lunile mai-iunie 2012.

În schimb, reprezentanţii asociaţilor de proprietari consideră că programele administrate de catre Ministerul Dezvoltării (reabilitare termică, consolidare etc) trebuie compatibilizate cu Programele administrate de Ministerul Mediului („Casa verde”, vânzări de certificate verzi etc) deoarece obiectivele finale ale celor două initiaţive converg. Din punct de vedere administrativ şi al eficienţei cheltuirii banului public, este important un management comun al celor două programe. De asemenea, din punct de vedere tehnic, integrarea soluţiilor de utilizare a energiei din surse regenerabile se poate face numai in acelaşi timp cu lucrările de reabilitare termică.

„Considerand că cinci ani este perioada optimă de realizare a reabilitării termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adica aproximativ 280 de mii de apartamente / an) aflate într-o situaţie avansată de degradare, atunci bugetul anual ar trebui sa fie de aproximativ 500 de milioane de euro”, estimează preşedintele Ligii Habitat.

sursa: romanialibera.ro

Peste 500 de milioane de euro vor fi investite în zona Theodor Pallady

Bulevardul Theodor Pallady din Sectorul 3 va atrage investiții de peste 500 de milioane de euro în următorii doi ani. Întreprinzătorii vor veni, în special, din domeniul auto și din zona de retail, adică magazine de mare suprafață.
„Acolo, în 2-3 ani, se vor mai investi cel puţin 500 de milioane de euro. Vorbesc de investiţii care vor fi făcute în mod cert, în principal pe zona de retail, adică magazine de mare suprafaţă, dar se vor deschide şi reprezentanţe auto şi magazine de piese auto. Cred că vor apărea şi hoteluri”, a declaratarhitectul-șef al Sectorului 3, Ștefan Dumitrașcu, pentru Mediafax.

Un nou lanț francez de hipermaketuri

Magazinele Real, Metro și Decathlon din zona Theodor Pallady reprezintă investiții deja finalizate și însumează peste 200 de milioane de euro.
De asemenea, piața românească va beneficia, de anul viitor, de rețeaua franceză de hipermarketuri Leclerc, iar primul centru comercial va fi construit pe locul fostei fabrici de substanțe chimice, Chimopar, de pe Bulevardul Theodor Pallady.

„În zonă sunt suprafeţe de teren disponibile care însumează peste 30 de hectare de teren, şi vorbim doar de loturi mari, cumulate prin achiziţie de proprietăţi. Politica de achiziţii de terenuri în zonă este foarte vivace. Sunt fonduri de investiţii şi firme foarte active în zona aceea. Este o zonă care din punct de vedere al utilităţilor urbane nu prea necesită mari investiţii. Este o zonă foarte atractivă şi datorită faptului că şi preţul terenului este mic faţă de nordul Capitalei. La suprafeţe mari se ajunge la sub 50 de euro metrul pătrat”, a mai spus Dumitraşcu.

Terenul pe care se afla uzina este de mare interes și pentru grupul grecesc Yioula Glassworks, proprietarul Stirom București, producător de ambalaje din sticlă, care intenționează să dezvolte un proiect pe acea suprafață.

sursa: adevarul.ro

FMI va primi 100 miliarde de euro de la Germania, Franța și...Marea Britanie. România nu participă Citiţi mai mult: FMI va primi 100 miliarde de euro de la Germania, Franța și...Marea Britanie. România nu participă

Germania, Franta si Marea Britanie sunt cei trei mari contributori la împrumutul către Fondul Monetar International. Aceste state vor vira FMI jumătate din cei 200 de miliarde de euro, sumă stabilită la summitul european care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, potrivit unui document obtinut de prestigioasa publicatie Wall Street Journal.

Opt state, România, Ungaria, Letonia, Lituania, Bulgaria, Irlanda, Grecia, Portugalia şi Estonia, nu participă la creditarea FMI. Presedintele Traian Băsescu declarase la finalul summitului că României nu i se va cere să contribuie, desi poate participa cu circa două miliarde de euro. Au fost scutite statele care au acorduri cu Fondul sau care au beneficiat de ajutor financiar.

     
Berlinul va credita FMI cu 41 de miliarde de euro, Parisul va contribui si el cu 31 de miliarde de euro, iar Londra va adăuga si ea o sumă similară. O contributie importantă va avea si Italia, 23,1 miliarde de euro. Spania si Olanda vor vira si ele către FMI 14,6 miliarde de euro, respectiv 13,4 miliarde de euro.

În afara Marii Britanii, la creditarea Fondului mai participă alte patru state care nu fac parte din uniunea monetară: Suedia cu 6,8 miliarde de euro, Polonia cu 6,3 miliarde de euro, Danemarca cu 5,3 miliarde de euro şi Cehia cu 3,34 miliarde de euro.

sursa: evz.ro